Treziţi curcubeul măiastru

Pe jar de lacrimi calc
Desculţ înspre catafalc
Neauzite în iatac
Mârşav! Unde-mi zac

Nenorociţi iudei
Ce-mi curg sânge-n condei
Printre ăstia ai mei
Români ucişi de ei

Corbi fără Dumnezei
Ce smulg din trupuri vii
De la bătrâni copii
Lăsându-i bolii, foamei!

Suflările codrului
Aurul privirilor
Argintul lacrimilor
Lumina soarelui

Mirul Dumnezeului!
Ce-l vând pe bani grei
Bătuţi în zale lanţului
Pentru aştia ai mei

Miloşi şi tăcuţi
În tină-ngenuncheaţi
In două bucăti tăiaţi
In Siberii uitaţi

De aceşti idioţi
De intorc în gropi morţii
Lăsati în voia sorţii
Să fie şi ei vânduţi

Cu nume casă codru
Să facem numai şmotru
Dusmanilor de ţară
Ce incet ne-nconjoară

Cu scândurile noastre
In catafalce aspre
De unde noi vom privi
Ce aici oare va mai fii

Dacă nu ne mai trezim
Cu ei in ocne să izbim
Să fim ceea ce iubim
Românii ce-i auzim

Cum din scripte urlă
Să vă treziţi Români
Ca un clopot in turlă
Ce sparge norii furtunii

Cu curcubeul măiastru
Roşu Galben şi Albastru

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!