Respiro

Sus, în munţi, lângă izvor,
Am să-nchiriez un nor
Şi o să-l brodez cu dor.

O să-l umplu cu IUBIRE,
Irosită în neştire
Şi centuri de castitate
Voi pune viselor toate,
Să nu mai nască suspine,
Sădite de dor de tine.

Într-un pat de rămurele,
O să culc fricile mele,
Zăpăcite de-alergări
Între cele patru zări.

Cu patru foi de trifoi
O să ne-nvelim noi doi
Şi-om dormi, treji de uimire,
Pe cearşaf de fericire,
Croit de-un vis de IUBIRE.

Cald, ne-om prinde în amor,
Lângă susur de izvor,
Pe perna moale de nor,
Brodată cu fir de dor.

Apoi, ne-om întoarce-n lume,
Pe nori plini de gânduri bune.

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!