Peisaj marin
Marea lovește faleza mereu,
rocă dură, plină de alge.
Fâșia de plajă în zare,
nisip ars de soare.
O barcă veche și ruptă,
pare un imens ochi de rechin.
Vuietul mării,
strigătul pescărușului în zbor,
mirosul puternic de sare și mâl,
nimic nu-i schimbat de milenii,
totul e mit și divin,
doar barca ca un imens ochi de rechin,
așteaptă să treacă alte milenii.
poezie de Doina Elisabeta Margineanu
Adăugat de Serbana Isariovici
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre bărci
- poezii despre schimbare
- poezii despre roci
- poezii despre plajă
- poezii despre peisaje
- poezii despre nisip
- poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.