În numele iubirii...
Escaladez drumuri abrupte,
Merg pe cărări întortocheate,
Cu haine zdrențuite, rupte,
Înfrigurată-n miez de noapte.
Merg pe urma pașilor tăi,
Pământul tălpile îmi frige,
Chiar de-s ale iadului văpăi,
Mă voi lupta și voi învinge.
Mă lupt cu demonii iubirii,
Și-ți fac potecă în trecut,
Am cusut frânturile-amintirii,
Să retrăiești ce-am petrecut.
Timpul a-nceput să plângă,
Oftează sufetu-mi de dor,
Vino, tristețea mi-o alungă,
Tatuează-mi inima cu-amor!
La umbra falnicului univers,
Se zvârcolește taina nemuririi,
Trecutul nu va fi cu totul șters,
Iar viitoru-i sub semnul iubirii.
Iubirea noastră a-nceput,
În altă viață, de demult,
Ne-am regăsit și-am conceput,
Buchet de trăiri în tumult.
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trecut
- poezii despre iubire
- poezii despre victorie
- poezii despre viață
- poezii despre vestimentație
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre reîncarnare
- poezii despre religie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.