Zăpada mieilor
iarna a intrat din nou
în gura lumii.
îngălbeniți de atâta nicotină
dinții celor ajunși la capătul răbdării
o toacă mărunt -mărunt
și o scuipă în curțile strâmte
ale spitalelor de recuperare.
copiii însă
tolerează altfel persisțențele.
pentru ei zăpada
este ca și vata de zahăr pe băț,
cu cât o adună în pumni
cu atât mai repede dispare.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre zahăr
- poezii despre oi
- poezii despre medicină
- poezii despre iarnă
- poezii despre gură
- poezii despre galben
- poezii despre dinți
- poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.