Ca să ajung la tine
Ca să ajung la tine, întâi m-am sinucis.
Mi-am aruncat spiritul de la etajul zece,
L-am condus cu-n cortegiu, ca pe-un proscris
Și l-am îngropat în morminte aztece.
Ca să ajung la tine, m-am renăscut copil.
Am învățat să merg, sa râd și să vorbesc;
Ca să-mi așez cuminte piciorul cel agil
O bonă franțuzoaică mi-am luat ca să mă cresc.
Ca să ajung la tine, am devenit femeie
Cu simțuri ascuțite ca vârful de compas.
Ți-am scris patru mesaje, să văd pe ce alee
Nedumerit te-ntrebi pe unde am rămas
Și-aștepți nerăbdător uitându-te la ceas!
poezie de Mihaela Nicolau
Adăugat de Eliana Doru
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mihaela Nicolau. [Vezi și următoarele:
- poezii despre învățătură
- poezii despre vorbire
- poezii despre simțuri
- poezii despre râs
- poezii despre picioare
- poezii despre femei
- poezii despre devenire
- poezii despre creștere
- poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.