Flori de vânt pe pereți nu-s
în orașul colorat
cu lumini și cu vitrine
toate străzile se bat
să te prindă azi pe tine
să te prindă în vizor
surâzând pe trotuar
și tu să fii un de-ai lor
cu zâmbetu-n buzunar
în balcoane de omăt
cu atâtea-nchipuiri
să pui drumului tău capăt
strălucind doar de opriri
căci crăciunul s-a mai dus
e aproape isprăvit
flori de vânt pe pereți nu-s
și nici pași în infinit
printre blocuri azi pe străzi
e liniște acum în jur
și pe nimeni nu mai vezi
în surâs de aer pur
cluju-ntreg e un cuvânt
din atâtea magazine
de azi noapte iată-i frânt
din colinda pentru tine
poezie de Ioan Daniel Bălan (26 decembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre Crăciun
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vânt
- poezii despre promisiuni
- poezii despre prezent
- poezii despre oraș
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre infinit
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.