Și din visul de-o viață
... nu se puteau ascunde cuvintele
nici pomii de-o viață ai mărmuritei poteci
unde
gândul sub măgura vremilor crește
unde
nostalgii rivalizau cu Luna
ce trece
jucând tenis de câmp cu pământul
într-un dialect revolut
sub semnul
gurii ce învață s-aprindă
cerul sub inima
ce se frânge
se frânge
și din visul de-o viață
doar
gânduri ce-năbuși
în mâini...
poezie de Maria Pirlogea din Prin labirintul nemărginirilor (2015)
Adăugat de mariada
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gânduri
- poezii despre învățătură
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre tenis
- poezii despre mâini
- poezii despre inimă
- poezii despre gură
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.