Printre îngerii sculptați
Peste trup presară-mi luna,
ca să mor spre a învia,
dă-mi batista ierbii crude-
semnul de a îngenunchea.
Fă-mi din lacrimă un cuib
mai adânc decât fântâna;
printre îngerii sculptați,
o să-ți prind în taină mâna.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre îngeri, poezii despre timp, poezii despre sculptură, poezii despre mâini, poezii despre moarte sau poezii despre arte plastice
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.