Ceartăcere
Nu mă mai cert cu nimeni, de la o vreme-ncoace.
Și Dumnezeu se miră că nu mă mai privește
Dacă-i Cuvântul însuși, cuvântu-i de ce tace,
Dacă-i Tăcerea însăși, de ce mă asurzește?
Voi fi-mpăcat cu sine, de la o vreme-ncolo,
Nu mă voi recunoaște când o să mă-ntâlnesc,
Despre aici voi spune că nici n-am fost acolo,
Despre acum voi spune că nu mi-l amintesc.
Confrații mei, cei gata oricând să ne certăm,
Unde veniți, la cine și când să ne-mpăcăm?
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre religie, poezii despre cuvinte, poezii despre ceartă sau poezii despre Dumnezeu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.