Candela de dor aprinsă
Candela de dor aprinsă
Crește-n noi și nu se stinge,
Vremea bate în retrageri,
Anii ninși cine-i atinge?
Tu mai șlefuiești în lume
Stele-n cărți de poezii,
Vorbe dulci, gânduri supreme,
C-un buchet de flori le scrii.
Eu nu-ncap de fericire
Întru-mbrățișarea ta,
Tu ești floarea vorbitoare
Pusă-n galaxia mea!
Și cum ești așa departe,
Pe-un arhipelag de vânturi
Scurgi vulcanul amintirii
În doi ochi brodați cu gânduri.
Azi e Ziua Poeziei,
Plătim totul c-un sărut
Pus pe-o coală de hârtie,
Suflet drag, să nu te uit!
Doar așa-n mii de poeme
Inima va fi învinsă,
Purtând pe creasta speranței
Candela de dor aprinsă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre hârtie
- poezii despre flori
- poezii despre vânt
- poezii despre vulcani
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre prezent
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.