împlinirea rugii (variantă la «muriri»)
umbra vulturului, aripile-i deschise
întunecă palma de pământ
unde întins sărmanul meu trup
așteaptă
nu pleca prea departe, pasăre-vindecare,
pentru puii tăi țin
din pulpă, din coapsă, din piept
nu pleca
ah, nu știu limba în care să-ți strig
s-a dus
nisipul, apele înalte vin deasupra
lent
lunec
o gheară mi se înfige în ceafă, mă înalț
văzduhu-i alb-sidef, trec agregări multiple
liniște
un pui de vultur privește fruntea mea
întind o mână
îl prind și-l țin la piept cu drag
liniște
cuibul în formă de cadran se răsuci
eram pe post de secundar
puiul acela crescu și-mi îndeplini ruga
știam acum să-i vorbesc
fără o pulpă, o coapsă, parte din piept umblu
în căutarea apelor înalte
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vulturi, poezii despre apă, poezii despre înălțime, poezii despre întuneric, poezii despre vorbire sau poezii despre nisip
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.