Învierea
În jurul lui, în jurul nostru
Plutește un aer greu
Azi moare un zeu
Ne trage cu el, în indefinit,
În alte sfere, de spațiu și de timp.
Ce liniște!. Între noi, plutește indescriptibilul,
Vagul. În noi, se instalează sacrul.
Templul e gol.
E singur, ca un zeu.
Oamenii urcă treptele, să-l vadă.
Atârnă în lume, între oameni, intre noi și El:
Ca-n Biserici, un aer cald, si greu.
poezie de Iustinian Cruceanu
Adăugat de Iustinian Cruceanu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre spațiu și timp
- poezii despre religie
- poezii despre prezent
- poezii despre moarte
- poezii despre creștinism
- poezii despre biserică
- poezii despre aer
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.