Expersii

Un capitol nou a început,
Şterg totul din urmă, gata,
Pun în minte cel mai falnic scut,
Şi ies în lumea asta ce-i făcută de-a gata.

Dar sunt atacat încontinuu cu săgeţi,
Vin din toate părţile,
"- De ce în mine tot trageţi?"
Cu ale voastre expresii umile?

Nu am scos din teacă sabia cuvintelor,
Pentru a începe un război al vorbelor,
Aşa că vă ordon să încetaţi acum!
Fiindcă în final, nu veţi câştiga nicicum!

Armistiţiul nu a fost acceptat,
Şi aşa am intrat în război,
Unde am luptat, luptat,
Zile, nopţi, prin soare şi prin ploi.

Încearcă să mă ochească,
Trag fix în obraz,
Încercând să dovedească,
Că astfel au mare haz.

Fiecare expresie ce o trimit,
Mă lasă pur şi simplu uimit,
Cum de încape atâta putere?
În a lor cuvinte de rea emitere!?

Nu am să aflu cred,
Oare eu chiar sunt singurul?
Ce observă un război putred,
În care cuvintele se dau de-a durul?

Scutul mi-a fost pătruns,
Arma aruncată,
Deşi vorbele m-au ajuns,
Moralul nu-mi va cădea niciodată!!

poezie de Mircea Popişter
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!