Serenadă
Când tu cânți, alintată,
Pe brațele-mi, la sân,
Auzi cum câteodată
Gându-mi răspunde lin;
Cântul tău resuscită
O zi din traiul meu;
O, cânt-a mea iubită,
O, cântă dar mereu!
Când râzi, pe a ta gură
Amorul a descins,
Orice prepuitură
Deodată s-a și stins;
Zâmbirea ta-i ferită
De orice cuget rău;
O, râzi, o, râzi iubită,
O, râzi, o, râzi mereu!
Când tu dormi lină, pură
Sub ochiul meu umbros,
Suflarea ta murmură
Cuvânt armonios,
Pe corp neacoperită
Lipsindu-ți vălul tău...
O, dormi, o, dormi iubită,
O, dormi, o, dormi mereu!
poezie celebră de Victor Hugo din Marie Tudor (1833), traducere de Mihai Eminescu
Adăugat de Dan Costinaș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre somn
- poezii despre râs
- poezii despre ochi
- poezii despre iubire
- poezii despre gură
- poezii despre cuvinte
- poezii despre corp
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.