A fi poet
A fi poet...
și în "A fi"
încolțește
un static mugur.
Pe el îți întinzi
Sufletul,
când doare,
ca o lingoare
netămăduită,
ca o plagă
imortalizată,
atunci când
nemurirea
e cel mai viu păcat-
imuabil destin,
fără frunze,
respirație fluidă,
culeasă din întinderea
unui ram de tei...
poezie de Lilia Manole
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tei
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- citate de Lilia Manole despre suflet
- poezii despre poezie
- citate de Lilia Manole despre poezie
- poezii despre muguri
- poezii despre frunze
- poezii despre crengi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.