Taina copilăriei
Pe aripa visului
m-am rătăcit
pe tărâmul de lumină,
prin unda timpului
ce curge
un sentiment ciudat
mă cuprinde
din durere și fericire
mă-nfior la gândul să te pierd,
copilărie...
în corola de stele
din ochii lunii
se risipesc norii
și mă trezesc
în iarna cu zăpezi albastre
sub mângâieri de șoapte.
Ești izvorul
din umbra mea
ce-mi cântă eternul dor.
Sunt vinovată
și te păstrez în suflet
în culoarea primilor fulgi
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre copilărie
- poezii despre zăpadă
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre ochi
- poezii despre nori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.