Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Lui Cărtărescu

Știu, n-am ambitus, grandoare, n-am cum, nu pot să fiu la fel
Și mâinile, am împovărat c-un tipar-ștanță, un "STAS" mecanic,
Le făcând scule; străduit, m-am educat s-alin vițel...
Mă dăruind, poate nu sincer, dar credincios, mugind amarnic.

Am citit mult de-atât puțin, am tot citit și-am tot uitat,
Mă împrăștiind, subiectiv, în subiectele diverse.
Nu mi-am luat timp s-ajung maestru, pentru cuvinte, un literat...
Împotmolit îs printre expresii, schimonosite, în vers să verse.

N-am vreun defi să tind la nimeni și nici să-nlocuiesc, nimic,
Doar mă încânt, când pe canon îl refuz –unic, e elocvență(!)-
Și-ncerc să cred că tânjesc seamăn, asemănare... Mă explic;
Am sufletu-n frustrări la fel... la neînțeles, la decadență!

Mă lupt și eu cu timp -ce-i carne și-i putrezită-n frigidere-
Îmi împuțind o existență... și-i scurtă, printre plângăreți
Ce-mi stau pe umăr să m-afunde, de ridic glas... niște himere
Cerșind, neștiind... hămăind toți, cu un jargon de proști isteți.

Și-mi spăl mereu din hoitul viu, mă vreau să fiu curatul leș,
Ce se însămânțează-n mine și devin zilnic tot mai stoic,
Încâlcit; numai vremi ce curg și n-am zbor pe covor... e-un preș!...
Țesut bucăți, rupturi în sul, scris în culori din mine, eroic.

Mă plec arar, da-s fermecat de cast curaj de adevăr,
De cum e spus... și tot mă-ntreb; cum n-a putut nici el să facă,
Acasă -unde-acum și eu mă-ntorc ades, dintr-un răspăr-
Cu șarmul dezolant, ce-l are!?... N-a putut boi, să-i facă vacă?!...

... Să curgă lapte-n căni, la toți și miere s-aibă limba, dreaptă,
Să n-am -la revedere, acum- doar dobitoace și hiene
Ce-mi smulg cadavrul importat, ce mi-l cobor treaptă cu treaptă
Într-o mocirlă, ce voi fi... dar încă o aseptizez, cu lene!?!

Sau poate-am și eu loc pe-o stinghie, din crucea-naltă a răstignirii;
Măcar prelungul, care poartă contemporani de-un Cărtărescu?!?...
Cu-alții-mi, idoli; Puric, Pleșu, Djuvara, Stolnici și alții, ai firii...
La care scuzele-mi îndrept; uitucul, eu, D. A.... Rădulescu!

poezie de (31 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie

 

Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.


Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook