Impromptu cu gară
Dacă patria s-ar întoarce
spre cei plecați în pribegii,
tot nepăsarea ar învinge,
tot nesimțirea ar domni.
Așa că, pune-ți absolutu-n cruce,
iar crucea o agață-n cui,
că oricum n-ai unde te ascunde,
în astă lume a nimănui,
Căci, viața e un fel de gară,
ce pleacă nebună după tren,
lăsându-ți trecutul p-afară,
iar viitorul pe un peron etern -
Căci viața e un fel de gară,
ce pleacă nebună, cu tot cu tren...
poezie de Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Octav Bibere. [Vezi și următoarele:
- poezii despre gări
- poezii despre cruce
- poezii despre viitor
- poezii despre victorie
- poezii despre viață
- poezii despre trenuri
- poezii despre trecut
- poezii despre patrie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.