Chiriași în Casa Domnului
De când cerul și pământul
își au o singură împărăție,
casa domnului e cu chirie,
iar Tatăl, ori se face, ori chiar nu știe!
Și sufletul omului e cu chirie,
însă el, sărmanul, n-are de unde să știe.
De fapt, și Universul e cu chirie,
dar asta îi altă șmecherie,
căci Universul e parte dintr-un infinit,
care n-a fost încă dibuit!
Dacă într-o zi,
și pentru conștiință
vi se va cere chirie,
păi, ca 'ntr-un fel de sinalgie,
diliti paradigma dilie -
și sesizați-L direct pe Tatăl,
ca să știe!
poezie de Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre chirie, poezii despre suflet, poezii despre infinit, poezii despre conștiință sau poezii despre Pământ
| tetea [din public] a spus pe 30 octombrie 2013: |
| "diliti paradigma dilie" limbaj de la ușa cortului. Eu știam că la ușa cortului se înjură, nu se face poezie. Ei, dar nici asta nu e poezie, să fim serioși. |
| Kitzy Bush [din public] a spus pe 30 octombrie 2013: |
Draga Teteo,
In primul rand, si cu tot respectul, nu cred ca stii ce inseamna cuvantul paradigma, iar de sinalgie probabil n-ai auzit vreodata ...
Chiar daca nu obisnuiesc sa intru in astfel de dialoguri, trebuie sa-ti spun ca stiu mult mai mult decat iti poti inchipui tu despre acesta rautate structurala a celor ce au aceiasi origine ca pseudonimul sub care te ascunzi - "tetea" |
| Mihai Arin [din public] a spus pe 30 octombrie 2013: |
Tetea,
Nu știu la ușa cărui cort
ai făcut mata școala.
Dar poezia de mai sus,
deși cam ciudată,
nu are limbaji vulgar.
Diliti
e un englezism
românizat.
Iar dilie vine
din turcescul "deli"
care înseamnă "nebun".
La ușa cortului
se poate face poezie
foarte frumoasă.
De înjurat
se înjură
la Palatul Cotroceni. |
Nu este introdusă data nașterii pentru Octav Bibere. [