Observaţii atente par a arăta că individul, aruncat de câtăva vreme în sânul unei mulţimi active, cade curând, ca urmare a efluviilor care se degajă aici sau dintr-o cu totul altă cauză încă necunoscută, într-o stare aparte, care se apropie mult de starea de fascinaţie a hipnotizatului aflat în stăpânirea hipnotizatorului. Activitatea creierului fiind paralizată la subiectul hipnotizat, acesta devine sclavul tuturor activităţilor sale inconştiente, pe care hipnotizatorul le dirijează după bunul său plac. Personalitatea conştientă dispare, voinţa şi discernământul sunt desfiinţate. Sentimente şi gânduri sunt atunci orientate în sensul determinat de hipnotizator.

Gustave Le Bon în Psihologia mulţimilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!