Nebunul şi soldatul

Nebunul îşi spală zilnic cămaşa de forţă
cu periuţa de dinţi din dotare
precum răcanul buda
sub privirile gingaşe ale superiorilor
ambii siliţi de insomnie

nebunul este surghiunit într-o coajă de vis
metalică şi plină cu ţinte de aur
haleşte în neştire pilitură de nervi oxidaţi
într-o totală euforie
i-au explodat gingiile
au dat buzna iarăşi dinţii de lapte
îşi pensează barba c-un cleşte steril
de teamă să nu-şi infecteze fanteziile

soldatul e un sâmbure de piersică
sub talpa generalului
sufletu-i asemenea unei proteze de porţelan
clămpănene sub jetul înjurăturilor
caporalul îl loveşte cu bombeul peste meclă
aducîndu-i aminte c-a lăsat acasă o fată borţoasă
i s-a deschis corespondenţa
i s-a pârjolit intimitatea

ambii îşi trasează lângă ferestre stoluri de păsărele
gălăgioase şi viu colorate
aşa, doar să le ţină de urât şi să aibă cu cine conversa!

peste rafturile de amintiri ale nebunului
suflă crivăţul în draci
cuvintele ploşniţă plesnesc ca arse
hărmălaie mare în plămânii medicului de gardă
în schimb
în bârlogul sentimentelor cazone
se culcuşesc tot felul de mândre
care de care mai despuiată
soldatul face instrucţie cu ele
cât e somnul de lung
până ce sufletul i se face leoarcă de transpiraţie
şterge grăsimea de pe gamelă cu emoţiile lor neclăite
ochii-i colindă hai-hui
printre grenade, îngeri şi minijupe

seară de seară
umbrele celor doihoresc şi joacă ţonţoroiu'
sub streaşina aceluiaşi ospiciu
administrat de mine.

poezie de Lucian Alecsa din Nord. Antologia poeţilor botoşăneni de azi (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!