Prostie

Cred că prostia-i sfântă
că duduie-n biserici,
'n mulţimi ce nu cuvântă
se prosternând la clerici...

... dar e şi-n şcoli, duium,
ce-au devenit ghetouri
cu plata în uium,
la scos multe... zerouri...

... a devenit criteriu;
că prostul te numeşte
nu să-i distrugi imperiu...
că el te sfătuieşte!

... şi de-ar fi doar privată,
vreo şansă poate-ar fi;
să stea handicapată
şi stearpă de copii...

... dar culmea, e la putere
şi pute rău, fetid,
se-mprăştiind pe sfere
cu nume... de partid!

Şi-o vorbă veche spune
că-i rău că nu e-n frunte
s-o vezi; o goliciune,
'n tupeu să te înfrunte?!?

Soluţia există;
să punem proşti la treabă,
lăsându-i cap de listă...
că-s primii de te-ntreabă!...

... iar restul, presupuşi,
pretinşii topul genei,
să-i învăţăm conduşi
de noi... exemplul lenei!?!...

... căci viaţa de pe margini;
gând, doar filozofie
cu necitite pagini,
abstract... E tot prostie!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!