Mâța bătrână și șoriceii jucăuși (poezie pentru copii)
Dragi copii, vă povestesc
Pisicile ce pățesc
Când devin neputincioase
Trândăvind zilnic prin case.
Povestea-i adevărată
Și copiilor arată
O pisică bătrânioară
Ce dormea zilnic afară.
Șoriceii, la-nceput
De pisică s-au temut:
Nu cumva... pe toți să-i prindă
Și o cursă să le-ntindă.
Și fricoși precum erau
Văzând că nu zice "miau"
Au tras-o întâi de coadă:
Dacă se mișcă, s-o vadă.
Și pisica a simțit
Și iarăși a adormit
Zicând că e mângâiată
Și de șoareci adorată.
Șoriceii, au văzut
Repede au priceput
Și-au chemat mai mulți să vină
Să se dea, pe trambulină.
Și așa au și făcut
Se jucau foarte plăcut:
Pe pisică se suiau
Și la vale se dădeau.
Greu este să fii bătrână
Să nu fii tare în vână
Să nu poți fugi deloc
Fiind, bătaie de joc.
Și pisica a răbdat
Nici măcar n-a mieunat
Dimpotrivă, îi lingea
Cu lăbuța,-i împingea.
Și ce mare veselie
Șoriceii toți să știe
Din tot satul să sosească
Aici să se veselească.
Unii, pe ea se suiau
De mustăți că o trăgeau
Așa mare veselie
Nu s-a existat să fie.
Și bătrâna pisicuță
A fost blândă și drăguță
Și fiind prea bolnăvioară
Ia venit ziua să moară.
Șoriceii, au simțit
Că pisica a murit
S-au dat jos de pe pisică
Neștiind ce să îi zică.
Și gândind ei ce să facă
Și nemaiavând o joacă
S-au gândit: groapă să-i sape
Și acolo să o-ngroape.
Și așa au și făcut
Au săpat și au tăcut
Pisica au sărutat.
Și adio, ei, și-au luat.
Cum să facă ei acum
Al pisicii ultim drum
Căci pisica: era grea
Și din loc nu se urnea?
Hai s-o tragem de codiță
De mustăți sau de guriță
S-o târâm până la groapă
Pe pământul ud de apă?
Și pisica decedată
A mai mieunat... odată
Șoarecii, s-au speriat
Și-au fugit imediat.
Și de-atunci, n-au mai venit
Și povestea, s-a sfârșit
Șoricei și voi să fiți
Și pisica s-o iubiți.
Pisicuța, e frumoasă
Tânără și drăgăstoasă
Toată ziua toarce lână
Și în casă îi stăpână.
Când vede un șoricel
Se repede după el:
Șoricel închipuit
De pisicuță gândit.
Dragi copii, să vă jucați
Pisicuțelor să dați
Plăcerea de a trăi
Se juca și a iubi.
Pisicuțele-s copii
Sunt micuțe jucării
Nu cumva să le loviți
Răi la inimă să fiți.
Și eu am o pisicuță
Este mare și drăguță
Îi vorbesc și îmi vorbește
Și din ochișori clipește.
Este-atât de drăgăstoasă
Când face tumbe prin casă
Că-ți vine să te prefaci
Soricel, mic, să te faci.
Să iubim animăluțe
Căței, șoricei și mâțe
Viața să nu le-o-ntristăm
Dragoste, să le-arătăm.
Mulțumesc.
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache (18 februarie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre moarte
- poezii despre frică
- poezii despre bătrânețe
- poezii despre văi
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tăcere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
1 Mihai Cucereavii [utilizator înregistrat] a spus pe 19 februarie 2012: |
Am citit poezia, Copiilor o să le placă. În strofa a unsprezecea Așa mare veselie Nu s-a existat să fie. Corect: Nu a existat să fie. Mai sunt și alte greșeli. Părerea mea că strofele cu decesul pisicii trebuie omise. Decide autorul. Succes în continuare, fără supărare! |
2 Betty Marcovici. [din public] a spus pe 19 februarie 2012: |
Poezia are mult har pedagogic, umor si place in mod deosebit iubitorilor de animalute.Felicitari. |
3 Paul Preda Păvălache [autorul] a spus pe 19 februarie 2012: |
Dragii mei, vă mulțumesc Probabil mă mai gândesc Mai am scrise poezii Cu rimă pentru copii Și probabil le mai scriu Până nu este târziu De copii sunt căutat Și la Domnul sunt plecat. Vinovați că nu le-am scris Multe poezii de vis Suntem noi, cei ce trăim Autorul îl citim Ne place versul ce-l scrie Îl citim cu bucurie Și atât, nu-l ajutăm Și repede îl uităm. Motivul, e complicat Mai trebuie cercetat Egoismul este-n floare Poezia noastră moare Aproape nimeni nu scrie O carte de poezie: Fără ca să se gândească La bani, să se-mbogățească. De exemplu, eu am scris Multe poezii de vis Oferite gratuit Celor care le-au citit Și degeaba, până mor Ca poet și autor Nimeni nu mă contactează De mine interesează (Nu mai zic sponsorizează) Să vină, colaborăm Colo, colo, corectăm Și lansăm pentru copii Minunate poezii. Și așa vor trece ani Și poetul fără bani Va lăsa o poezie Doar așa... cum el o știe Cu greșeli de exprimare (Chiar greșeli gramaticale) Și cine e vinovat De poetul decedat Și de nimeni ajutat? Problema-i mai actuală Scrierea gramaticală A mai fost modificată De profesori studiată Și poate că va mai fi Altcumva se va citi Dar scrierea, va rămâne Greșeli multe să se-adune Mai ales ortografie Într-o lungă poezie. Dacă stau și mă gândesc Alte poezii citesc Mai nimeni nu se avântă Și mai nimeni nu cuvântă Decât două, strofe, trei Copiilor mititei Iar adulților, prostii Numite și poezii Fără pic de înțeles Și culmea, că au succes Tipărite, lăudate Pe la târguri premiate După care, sunt uitate Putrezesc prin librării Și sărăcuții copii Caută, se hotăresc Cumpără, și le citesc (Mai mult pozele privesc) Le aruncă la gunoi (Multe le găsim și noi) Ca la nimeni pe la noi Într-o țară... România Miorița, poezia... Pe care alții n-o au O caută și o vreau. Și totuși, eu nu mă las Cât mai am pe lume glas Și așa sărac cum sunt Mă târăsc pe-acest pământ Și scriu multe poezii (Mai am un volum... 3 pregătit) Pentru dragii mei copii. Și pretențios nu sunt Mă distrez, lucrez și cânt Să scrii versuri nu e greu (Te ajută Dumnezeu) Mai greu este să nu scrii Să dispari, să nu mai fii Și atunci să te dorească Ca poet, să te iubească. Și precis se va-ntâmpla De mine se va afla Dar ce faceți voi, cei vii Cu-ale mele poezii Greșite gramatical În ultimul... zic eu, hal? Ps. Probabil să mă gândesc Pentru cei ce mă citesc Pentru scumpii mei copii Dornici de mici... poezii: Din anii ce au trecut Poezii... ce am făcut (Primul volum) Să le caut, aprobați Le citiți, le criticați (Dacă vreți le și votați) Dacă nu, fiți sănătoși În viață victorioși Eu nu am vinovăție Pentru-o simplă poezie Pe care nu o doriți De la mine, s-o citiți. 19.02.2012 |
4 Mihai Cucereavii [utilizator înregistrat] a spus pe 19 februarie 2012: |
Mi-a plăcut argumentarea, În ea ai pus toată sarea. Scrie, frate, poezii, Cum zici tu, pentru cei vii, Mai ales, pentru copii. Să le publici de curând, Până la ultimul rând. Copiii te vor citi, Criticii vor cârcoti, Dar nu te uita la ei Că la suflet sunt mișei. Ai grijă de sănătate Și să ne mai scrii, măi frate, Că noi o să te citim, Deoarece te iubim! |
5 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 19 februarie 2012: |
Felicitări pentru amândoi, sunteți geniali! |
6 Paulică Frânaru' [din public] a spus pe 19 februarie 2012: |
Curat geniali!!! |
7 Paul Preda Păvălache [autorul] a spus pe 19 februarie 2012: |
Dragul meu Mihai, ce ar fi să așez și volumul trei a fi citit virtual precum volumul 2 cu poezii pentru copii, și chiar mai mult... că tot nu am trimis cartea mea de poezie volumul 3 la lumina tiparului, să adaog această pagină la sfârșit, la epilog, astfel încât... și domnia voastră credincioasă și sufletistă, să fie citită pe viitor de copii? Aștept un răspuns în acest sens, și da, întradevăr, suntem și noi copii, ne plac poeziile celor mici, mă felicitați, mă încurajați, și posibil să mai scriu, cât mai sunt pe lume viu, multe alte poezii, frumoase, pentru copii. Iar dreptul de autor, îl donez pentru popor, cine vrea și își dorește, și spune că mă iubește, poate-n voie tipări, și volumul răspândi, să-l găsim prin librării, gratuit(dacă se poate), pentru copii: copii care-au învățat, și școala, i-au premiat. Cu respect, Paul Preda Păvălache. |
8 Mihai Cucereavii [utilizator înregistrat] a spus pe 19 februarie 2012: |
De acord, Paul, cu tine, Fă cum spui, să fie bine, Pentru-acești frumoși copii Versuri bune lor le scrii. Și-ți mai fac înc-o urare: La mai mult și la mai mare! |
9 Paul Preda Păvălache [autorul] a spus pe 20 februarie 2012: |
Mihăiță, bine zici Le scriu copiilor mici Când vor crește oameni mari Să se facă nu măgari Vorbind pe stradă prostii Ci, vorbind în poezii. O vorbire de Crăiasă Având poezii pe masă Plăcerea de a citi A crește și a iubi Deveni inteligenți Cu familia atenți Ordonați în tot ce face Și-aducând în lume pace Căci, războaiele se fac Când se ceartă, nu se-mpac Nu cunosc diplomație Nu citesc nici poezie Nu cunosc ce e frumos Și oamenilor de folos Și distrug valorile Rămânem ca..., ciorile (Ne cântă viorile) Când putem să glăsuim Între noi să ne iubim Să avem în noi simțire Copiilor dăruire Și suiți pe metereze Distrugerea să-nceteze Planeta să își revină Într-o mare de Lumină Trăind mii și mii de ani Fără dragoste de bani Care, după cum vedem Cheltuiți, nu-i mai avem Pe când omul, valoros (Fie el născut de jos) Va rămâne, dăinui Cartea lui se va citi Rămasă învățătură Rostită din gură-n gură Viitorilor copii Iubitori, de poezii. Mihăiță, noi uităm Suntem oameni, ne distrăm Uităm de copilărie De cântec și poezie Cu toate, că viersuim Cuvintele potrivim În cântece, melodii: Vorbirea în poezii Despre care eu v-am spus Prin cuvântul, de mai sus. Copilul pe drum oprit Întrebat, pupat, iubit Ne spune o poezie Pe care de mic o știe Adică, o memorează Dragostea în el vibrează Un lucru de bine Dorit și de mine Copilul să crească Lumea să iubească Găsească soție (Fidelă să-i fie) Găsească băiat (Devină bărbat) Familie să-și croiască Și așa să se iubească Până moartea îi desparte (Cum scrie la Sfânta Carte) Fără despărțiri, durere Și lupta pentru avere Care astăzi o vedem Și putere nu avem Deși, am avea putință Dacă am avea credință Și frică de Dumnezeu Cum... am eu. Mulțumesc la nesfârșit Mihăiță, om iubit. |
10 Mihai Cucereavii [utilizator înregistrat] a spus pe 20 februarie 2012: |
Citind versul tău frumos, Mă atinse păn-la os! Din cuvântul de mai sus, În care inim-ai pus, Am luat învățăminte Și am prins un pic la minte. Acest vers compus de tine Va schimba omul spre bine: Sa-l citeasc-o lume-ntreagă Ca să nu mai fie bleagă. Pentru slova ce o scrii, La vârstnici și la copii, Din suflet îți mulțumim Și. de-asemeni, te iubim. |
11 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 21 februarie 2012: |
Uite un autor, jos pălăria, uite niște comentarii așișderea. |
12 Michele [din public] a spus pe 21 februarie 2012: |
"Acest vers compus de tine / Va schimba omul spre bine: / Sa-l citeasc-o lume-ntreagă / Ca să nu mai fie bleagă." Așadar, cine nu îi citește "poeziile" lui Păvălache, rămîne un... lache! Te doare capul cînd citești astfel de grozăvii... |
13 Mihai Cucereavii [utilizator înregistrat] a spus pe 21 februarie 2012: |
Pavele, Pavele, Copiii te vor citi, Criticii vor cârcoti, Dar nu te uita la ei Că la suflet sunt mișei - Unul dintre ei - Michele, Care-i pus numai pe rele, Negăsind în vers pricina, Zici-că-l doare căpățina! Vai de capul lui! |
14 Michele [din public] a spus pe 21 februarie 2012: |
Domnule Mihai, aveam o părere mai bună despre Dvs. În comentariul anterior nu m-am referit la grozăviile lui păvălache. Mai citiți-vă o dată versurile. D.p.m.d.v. trebuie să fii idiot să afirmi că dacă lumea nu îl citește pe păvălache, rămîne bleagă. Adică, lumea e bleagă, însă, după ce îl va citi pe păvălache, nu va mai fi! Dvs. jicniți o lume întreagă și nici măcar nu vă dați seama... |
15 Mihai Cucereavii [utilizator înregistrat] a spus pe 21 februarie 2012: |
Domnule Michele, văd că n-ați ințeles umorul sau "omorul" pe care l-am comis. Mi-am dat seama și îmi cer iertare de la Dvs. și de la toată lumea pe care am jignit-o pe site și nu numai, deoarece în mine e pricina, iar comentariul Dvs. n-are nicio vină. Mii de scuze! |
16 Paul Preda Păvălache [autorul] a spus pe 22 februarie 2012: |
Ai dreptate Mihăiță Am cerneală în peniță Și de ninge și de plouă Gândesc poezie nouă. Cu omul n-o scoți la cale Și îți face vânt la vale Te duci, te rostogolești (Să trăiești - care-mi vorbești) Și prin garduri te proptești. Și să știți că mie-mi place Plăcere multă îmi face Și mai vreau... încă odat' Să fiu și mai criticat! Mihăiță, puișor Poate mi se face dor Uit, și poate nu mai scriu Poezie să mai știu. Și îi las pe alții care Mai talent ca mine... "are" Gramatica o cunoaște Și ortografie: paște. Așadar, îmi pare rău Sunt un mare nătărău Mă târăsc pe-acest pământ Nici poet măcar nu sunt Sunt un simplu șoferaș Gunoier pe la oraș Și mă duc, mă duc hai-hui Păvălache, numai... nu-i Căută-l, dacă mai poți Printre prietenii toți? |
17 Mihai Cucereavii [utilizator înregistrat] a spus pe 23 februarie 2012: |
Pavele, Pavele, Nu te da, nu te lăsa, Cine nu te-ar apăsa, Scrie, farate, poezii, Să fie cât mai hazlii, Pentru bunii noștri copii Și nu numai! P.S. După micile confruntări pe care le-am avut pe site, am ajuns la concluzia ca să procedăm ca ingeniosul Girel Barbu și să nu reacționăm, unde e posibil, la vorbele goale ale piș cătorilor. Că Gura Lumii n-o astupă nici pământul. |