3
Eu albit de versuri,
tu încercănată umbră,
alergăm prin soare
urmă după altă urmă,
încruntând lunete foarte pământene;
pentru limpezire, mai tăiem din vene
și suntem, o clipă, focuri boreale,
verzi protuberanțe și albastre ale
gerului pe toată stelăria domn.
May, murisem oare
de-ai țipat prin somn?
poezie de George Florin Cozma din Oglinzi în rouă
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre versuri
- poezii despre verde
- poezii despre somn
- poezii despre poezie
- poezii despre lunetă
- poezii despre foc
- poezii despre albastru
- poezii despre alb
- poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.