Mioriţa colind

Sus în vârfu muntelui,
Sub cruciţa bradului,
Suntu-şi tri păcurărei
Cu oile după ei.
Păcurarii o ţinut sfat,
Pă cel mai mic l-o mânat
Să întoarne oile,
C-o rătăcit bietele.
Oile le-o înturnat
Lui grè leje i-o picat:
Ori să-l taie, ori să-l puşte,
Ori să-l puie-ntre ţăpuşte;
Ori să-l puşte, ori să-l taie,
Ori să-l puie-ntre fărtaie.
El numa şi-o zâs aşe:

- Iar dragi, frăţiorii mei,
De s-o-ntâmpla să mor eu
Săpaţi-mi mormântul meu
Da` nu-n verde ţintirim,
Că-ntre morţi oi si străin;
Ci-n locu găleţilor,
În ţărcuţu mieilor.
În locuţ de copârşeu
Beliţi coajă de durzău;
În loc de pânză pe obraz
Beliţi scoarţă de buhaz;
În locuţ de lumninele
Sunt muguri şi mlădiţele.
Iar drag, fluieraşu meu,
Puneţi-l la capu meu;
De s-o-ntâmpla vânturi grele
Eu să-mi trag una de jele.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Votează! | Copiază!