Thanksgiving day Story

Îmi amintesc şi-acum frumoşii ani,
Când la sfârşit de toamne celebram
Cu toţi, ziua recoltei, căci aveam
De toate şi, în plus, chiar şi ţărani ;

Avem şi azi, dar toate-s din import,
Ce nu mai vezi, ţăranii bucuroşi
Prin târguri, iarmaroace, pe la Moşi,
Fiind, c-aşa-i comerţu', la export,

De ajunsei, şi io, cam de vreun an,
Prin ţara ce se-ntinde sub arţari,
S-aud că,-n toamne, ăştia, de barbari
Ucid şi devorează un curcan,

Unde, pe Jii, mai bine-o ţii pe praz,
Să frigi, tu, un curcan, ori să-l prăjeşti,
Şi-apoi, cu garnitură, să-l serveşti (?!)...
E caz de puşcărie şi necaz,

Pân' ce mă luară nişte consăteni
Veniţi, tot din Pieleşti, cu ani ‘napoi,
"Să frigem un curcan, c-aşa-i la noi!"
Vorbind ca băştinaşii canadieni,

De îmi scuipai în sân de speriat,
Făcui câteva cruci, pentru duşmani,
Da' cum aveam, eu, boală pe curcani,
M-am dus, la ei acas', ca invitat,

Să înţeleg doar dup-un păhărel,
Mirându-mă când Veta se ivi
Cu-o tavă, ce de-abia se opinti
Punând-o-n faţa noastră, uşurel,

Că mă-nchinai din nou, către Înalt,
Văzând ce pui, mă vere, barosan!...
Şi io, care credeam că-i un curcan
Dintr-ăla care umblă pe asfalt!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Votează! | Copiază!