A fost cândva pământul străveziu
A fost cândva pământul nostru străveziu
ca apele de munte-n toate ale sale,
în sine îngănând izvodul clar și viu.
S-a-ntunecat apoi lăuntric, ca de-o jale,
de bezne tari ce-n nici un grai nu se descriu.
Aceast-a fost când o sălbatică risipă
de frumuseți prilej dădu întâia oară
păcatului să-și facă pe sub arbori cale?
Nu pot să știu ce-a fost prin vremi, odinioară,
știu doar ce văd: sub pasul tău, pe unde treci
sau stai, pământul înc-o dată, pentr-o clipă,
cu morții săi zâmbind, se face străveziu.
Ca-n ape fără prunduri, fabuloase, reci,
arzând se văd minuni prin lutul purpuriu.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre apă
- citate de Lucian Blaga despre apă
- poezii despre moarte
- citate de Lucian Blaga despre moarte
- poezii despre lut
- citate de Lucian Blaga despre lut
- poezii despre frumusețe
- citate de Lucian Blaga despre frumusețe
- poezii despre copaci
- citate de Lucian Blaga despre copaci
- poezii despre Pământ
- citate de Lucian Blaga despre Pământ
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.