În dreptul crucii
Răscruce mărginită de doi brazi
La întâlnirea cu destinul
În care de va fi să cazi
Cum cade fulgerat doar pinul,
Înveșmântat în alb de tot
Ca o aducere aminte
Din tainiți vămile când scot
Știute semne dinainte
Răscruce mărginită de doi brazi
Ivită pentru tine-anume
O falie prin care cazi,
Ca să treci dincolo de lume
Spre care pașii tăi te-or duce
Chiar presimțind fiorii reci
Dacă-ți e scris s-ajungi la cruce,
Și mai departe să nu treci
Dumbrava-n urma ta rămasă
Înfiorată de petale
Și parcă cineva apasă
Trăgaciul armelor letale
Acolo cazi. De-acolo zbori
În universuri diafane
Și ne privești. Și te-nfiori
De adevărurile profane!
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre cruce, poezii despre zbor, poezii despre vamă, poezii despre brazi, poezii despre alb sau poezii despre adevăr
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.