Mi-e dor de tine, Adriana!

Privesc din nou, tristă cum pleci,
Şi, mă întreb: "A câta oară?"
Azi, te petrec de pe poteci;
Dar, ştiu că vei veni la vară.

Aş vrea s-opresc timpul în loc,
Aş vrea să pot, să-l dau-napoi.
Iar noi, două, s-avem noroc,
Măicuţa să fie cu noi.

Departe eşti, dar, te descurci,
Însă, aş vrea să nu mai pleci.
Să nu mai stai printre străini,
Să nu fi nevoită să suspini.

Rămâi cu mine, Adriana,
Fără tine, e pustiu seara.
Mama, iată, ne-a părăsit
S-a dus şi nu a mai venit!

Eu pe aici, tu-n altă parte,
Multi km ne desparte.
Mama-i la Domnul cel iubit,
De-acolo, nimeni na venit!

poezie de Georgeta Nedelcu din Cenuşa unui suflet! (14 noiembrie 2003)
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Votează! | Copiază!