Bucurie dulce
Bucurie dulce
Pădure roșcată
Umbra roua-și smulge
Dintre sânii-n roată
Caldă peste lume
Și mi-o dă în spume
S-o mănânc anume
Pân' o să-mi sugrume
Vrejul de om reavăn...
Coajă de mesteacăn
Ia-mă dă-mă-n leagăn
Suie-mă în soare
Să-i pun întrebare
De ce-mi ești tu dragă
Când anii-mi dezleagă
Bruma lor întreagă
Din strâmta desagă
De ce-mi ești tu scumpă
Când vin hoți să-mi rumpă
Haina grea de plumbă
Cămașa-mi dezbumbă
Mâinile-mi piepți bagă
Inima să-mi tragă
Și s-o ducă, ducă-n
Râșnița năucă
Să devin nălucă...
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vestimentație
- poezii despre păr roșcat
- poezii despre păduri
- poezii despre mâncare
- poezii despre inimă
- poezii despre devenire
- poezii despre bucurie
- poezii despre brumă
- poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.