Veneția [Venice]
Marmură și apă, totu-i liniștit,
Nu se-aud potcoave, roți n-au răsunat;
Oraș ca un nufăr, mai mult oglindit,
Cu acoperișuri, ziduri de palat,
Ape fără viață, tremurând șoptit,
Ce mustrarea ierbii nu au îndurat;
Oraș ce oftează, trist, neobosit,
Care de el însuși pare înstrăinat.
poezie de Arthur Symons, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre apă, poezii despre viață, poezii despre tristețe, poezii despre palate, poezii despre oraș, poezii despre nuferi sau poezii despre Veneția
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.