Iubire și credință
Degeaba, în genunchi te rogi, într-o biserică creștină,
Dacă acasă când ajungi, prin fapte, inima-i haină.
Degeaba-mparți la cei săraci, cadou, în zi de sărbătoare,
Dacă, în rest, îți pare rău să dăruiești măcar o floare...
De furi, urăști sau umilești pe cel sărman fără de casă,
Vei arăta în caracter, partea umbrită și hidoasă.
Și dacă ponegrești în gând, vecin, prieten sau un frate,
Să nu te miri, când Domnul Sfânt, va face într-o zi dreptate.
De poți să faci un bine, fă-l, să nu aștepți recunoștință,
Aceasta înseamnă să fii om, să ai iubire și credință.
poezie de Doina Bonescu din Scrisori pe frunze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina Bonescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre creștinism
- poezii despre cadouri
- poezii despre vestimentație
- poezii despre vecini
- poezii despre sărăcie
- poezii despre sărbători
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre religie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.