Argintul brumei
Sus, pe cer, e Lună Plină
Nu s-a luminat de ziuă...
Matinală, în cerdac,
Firul gândului desfac.
La vecini cântă cocoșul,
Vrea ca să trezească moșul
Care-a adormit aseară
Cu tabac pe policioară.
Stă băbuța aplecată,
Lângă focul stins în vatră,
Și pisica pe la uși....
Cere-n casă un culcuș.
Du-mă viață înapoi...
În grădina cu trifoi,
Cu argintul brumei pus
Peste anii ce s-au dus.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina Bonescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre viață
- poezii despre vecini
- poezii despre somn
- poezii despre pisici
- poezii despre muzică
- poezii despre lună plină
- poezii despre lumină
- poezii despre gânduri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.