Nu mai eram
nu mai eram în nicio logică.
în nicio durere,
în niciun sărut.
atârnam ca niște terminații disperate
să-și găsească finalul.
întunericul părea sigur pe el.
dragostea ignorată, într-o formă perisabilă,
degrada cuvântul până la alt înțeles.
ne trebuia un nod la capete
pentru alcătuirea unei singure priviri,
gata să vadă neplecarea noastră
din pietrele sparte.
era un da, conectat înăuntru,
era un da fără timp.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Oana Frențescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre sfârșit
- poezii despre logică
- poezii despre iubire
- poezii despre durere
- poezii despre cuvinte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.