Un vis stă mort

Aici stă mort un vis. Să treci uşor
Prin acest loc şi ochii să-i fereşti,
Nu te uita la ce e pieritor,
Dar cere viaţă. Tu să nu jeleşti,
Ci pasul tău să îl mai domoleşti.
Şi arată-te milos şi iubitor
Cu vorbe de speranţă şi de dor.
Un vis stă mort. Şi ştiu toţi cei oneşti:

Când o petală cade din copac,
Deşi e albă cum era şi ieri,
Iar rodnicia sa ne e pe plac,
Splendoarea ei nu mai e nicăieri;
Şi Frumuseţea-şi pleacă fruntea-n jos
Când visul moare încet, neputincios.

poezie de Dorothy Parker, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!