Pași ai trecutului
Să pășim în iubire,
Egrete ale luminii,
Dincolo de moarte și de necunoscut,
Să alergăm desculți
Prin grădina de stele
În care vântul are plete de aur
Și ploaia lumină de vis.
Setea de dorinți să o sorbim din pumnul universului...
Aplecată pe cumpăna pieptului tău
Să-mi găsesc echilibrul mereu.
În cuvinte neîncepute să-ți scriu descpre
Fragedele săruturi ce ți le-am dăruit la începutul iubirii.
Nefericire... am rămas încrustată în lutul tăcerii.
Am pierdut fericirea libertății de a zbura.
Te-am pierdut vis și lumină...
Nu mai ești stea...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre început
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre sărut
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.