În biserică
Iubesc biserica: prapurii ei,
vasele ei de argint și sfeșnicele,
luminile, icoanele, amvonul.
Când merg acolo, într-o biserică creștin-ortodoxă,
cu aroma ei de tămâie,
cu armonia și cânturile ei liturgice,
cu prezența maiestuasă a preoților,
strălucind în veșmintele ceremoniale,
cu tempoul solemn al gesturilor făcute
gândurile mele se-îndreaptă la gloria trecută-a neamului nostru,
la splendoarea moștenirii noastre bizantine.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre creștinism
- poezii despre biserică
- poezii despre moștenire
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre icoane
- poezii despre gânduri
- poezii despre argint
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.