Sonetul 57
Sunt robul tău și cum să te slujesc
Decât îndeplinind a ta dorință?
Căci timpul meu eu nu îl prețuiesc
Fac tot ce-mi ceri, cât este cu putință.
Eterna lume nu cutez s-o cert,
Dar eu, stăpâne, te aștept pe tine
Și-a lipsei tale amărăciune-o iert,
Și că m-ai părăsit cândva pe mine.
Și nu cutez să-ntreb cu gând gelos
Cu ce te-ocupi și unde-ți este locul,
Ci ca un rob smerit, cuget frumos
La cei ce-mpart cu tine-acum norocul.
Iubirea-aceasta e o proastă, zău,
Căci orice faci, ea nu-ți pune gând rău.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi și următoarele:
- poezii despre sclavie
- poezii despre timp
- poezii despre smerenie
- poezii despre prostie
- poezii despre noroc
- poezii despre iertare
- poezii despre gânduri
- poezii despre gelozie
- poezii despre frumusețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.