Visând în țărână
Țărâna mă face umil călător
Prin scrieri uitate-n oceane de foc,
Departe pe valuri etern visător
Sau poate cuprins în al ielelor joc,
Desculț prin țărână mă lepăd de timp
Devin un luntraș ce vă duce la mal,
Departe de lume pătrund în Olimp
Să vin către tine călare pe val,
M-ascund în țărână să urc în tulpini
Cuvântul să-mi fie adânc avanpost,
Iar slovele scrise devin rădăcini
Umblării prin lume să-i fie un rost
Țărâna a fost peste timpuri blestem
Deși toată viața răsare din ea,
Privesc în adâncuri și-ncep să mă tem
Cărarea spre tine e parcă mai grea,
Visez chiar țărână pe ringul de dans
Desculț printre clipe rămân derbedeu,
Ascult cum orchestra mă duce-n balans
Să fiu pentru tine etern Prometeu.
Mă-ntorc în țărâna crescută din lut
Să-nchid cercul clipei ascunsă-n noroi,
Rămân derbedeul pe care l-ai vrut
Aproape de tine, departe de noi.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre ocean
- poezii despre lut
- poezii despre jocuri
- poezii despre frică
- poezii despre foc
- poezii despre devenire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.