Pălăria roșie a dimineții
azi m-am îmbrăcat în roșu
purtam doliu după prezentul
care-mi murise
nu aveam nici viitor
emigrase în nordul din mine
mi-am îmbrăcat lumina tristeții în roșu
o rochie de spini și roze
pe care am asortat-o
cu a lumii gură
și s-au născut fluvii de prostie
am ales o pălărie cu voal de sânge
îmi ningea sufletul cu ieri
alaltăieri îl uitasem în prundul copilariei
căutam pantofii asortați
i-am găsit prăfuiți
cu iluzii din piele de piton
și foșnet de neant
era asortată cu neființa din mine
am aprins fasciile zilei
cu o cafea de altruism
bună dimineața
încă îmi respir moartea
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicole Sere. [Vezi și următoarele:
- poezii despre prezent
- poezii despre lumină
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre șerpi
- poezii despre viitor
- poezii despre tristețe
- poezii despre trecut
- poezii despre trandafiri
- poezii despre timp
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.