Azi
Azi, nu vreau să caut urma, celor ce nu mi-au rămas.
Sigur, Doamne, socotit-ai că, nedemnitatea nu-i
Pălăria ce se-agață, scuturată, într-un cui,
Sau bucățile lipite din ce-a fost, cândva, un vas.
Azi, nu vreau să-mi dau răspunsuri, câtă vreme nu întreb.
Sigur, Doamne, socotit-ai că ferice-s, doar acei
Ce nu caută pricină, și iubesc, și nu-s atei,
Ce-au coloana înălțată. Și din cinste nu-și fac gheb.
Azi, nu vreau decât surâsul, să-l ascund în poala Ta,
Să simt adieri molcome, din văzduh mâna-Ți, de vânt,
Creștetul cum mi-l mângâie, că Ți-s fiică, de pământ,
De când mama nu mai este, și-ntărește Oastea Ta.
Astăzi, vreau să-Ți mulțumesc pentru toate câte-s date.
N-am pus preț, nu caut faima efemerului uman.
Maica, spus-a că, decența; bunătatea, sunt liman.
Și de-ar fi să jinduiesc... să tânjesc doar sănătate!
Și mai vreau ca, Azi, să fie și la anul! Și mai mulți...
Recunoscătoare-s, Ție! Tu m-auzi! Tu, mă asculți!
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prezent
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre sănătate
- poezii despre mulțumire
- poezii despre mamă
- poezii despre iubire
- poezii despre celebritate
- poezii despre bunătate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.