Piedestalul resimțirilor
îmi este dor de tine ca nucului de-o nucă
și te-aș fura degrabă din cuibul tău de sol
când îți apleci avântul pe-o gleznă de nălucă
ținându-mi răsuflarea în veșnic rotocol
nu mai jelesc ci sorții te-așez pe-un colț de soclu
precum se-nalță cerul cu păsări peste noi
te voi privi frumoaso de jos cu un binoclu
ce-mi va clăti simțirea în vânturi și în ploi
pe brânci la firul ierbii las muzelor ofranda
să mi te-aducă-ndată; mi-e tare greu acum
căci parcă ieri din pulpe însuflețeai veranda
și-mi delectai mirosul cu-al buzelor parfum
cu vremea ce apune îți voi semna în zare
un "te iubesc" din carnea-mi la fel de trecătoare...
sonet de Ionuț Popa (29 iulie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat roman in contextul federalismului juridic European" de Ionuț Popa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre trecut
- poezii despre păsări
- poezii despre ploaie
- poezii despre iubire
- poezii despre glezne
- poezii despre dor
- poezii despre declarații de dragoste
- poezii despre binoclu
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
1 Ionuț Caragea [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Si acum am ajuns la Ionut Popa. La moda se pare ca se poarta sonetele si poeziile retroclasice in special. Nu am nimic impotriva versului clasic, chiar si eu il scriu uneori, atata timp cat nu este o obsesie, o versificatie zilnica, un drog, un exercitiu de rime facute cu sublerul. Pentru ca poezia ta dragul meu, este o illantuire de rime, de non-sensuri, scrisul tau merge pe ideea-ce vine la intamplare. Rime haioase/nuca/naluca/soclu/binoclu. Ideea unei poezii in vers clasic, este sa se ridice cumva peste ceea ce au scris predecesorii. Pai dupa 60-70 de ani, Minulescu ramane un titan pe langa ce scrii tu, Radu Gyr la fel, Cosbuc la fel, etc. Sau daca este sa fac o comparatie cu scriitorii contemporani, Adrian Munteanu, Adrian Erbiceanu, Constantin Enianu, acestia sunt adevarati poeti care stapanesc arta sonetului, care pun suflet in poezii, in care fiecare cuvant inseamna varsare de sange, durere, patima, dragoste. Tu esti un versificator marunt care face poezie cu sublerul, care si pe siteuri da dovada de stangacii, corectandu-si creatiile la nesfarsit, mai punand un cuvant, mai schimband ceva, poate-poate ca iese, poate ca da bine la ureche, poate-poate ca ajungi sa scrii si poezie vreodata? Cunosc si un poet asa mai in varsta, Zilieru ii zice, cred ca daca ar vedea aberatiile tale, ar rade in hohote. Imi penetrai mirosul - HALAL POEZIE |
2 Ionuț Popa [autorul] a spus pe 3 august 2008: |
| Că tot ai adus vorba de Adrian Munteanu, citește aici un comentariu de-l dumnealui, care, fara sa abereze ca toti nonpoetii, si-a exprima opinia fata de un sonet de-al meu: http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971741%3ABlogPost%3A39848 Cred ca ar trebui sa fii un pic mai circumspect in ceea ce afirmi. Sa gandesti mai mult, sa incerci sa intelegi anumite lucruri, nu sa analizezi pe bucate, ci ca un tot unitar. Asta, bineinteles, daca nu iti este peste putinta.... |
3 George [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Ionuț Caragea Ceri să fii respectat. Uită-te puțin peste modul oribil în care i-ai răspuns unui confrate mau tânăr, Ionuț Popa. Nu vezi, nu simți că ești aroganța întruchipată. Nume de prinț, maniere de birjar. Spui că ți-ai penetrat mirosul. Totul in jurul tău pute a arogantă Urmașul lui Nietzsche! |
4 elena denisa [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| George>Ionuț Caragea a facut un simplu comentariu exact pe text... de ce te hazardezi asa... vezi ca si Ionuț Caragea are postat pe citatepedia citeva citate... ai putea destul de bine sa le cauti si sa il comentezi la fel de acid... daca este cazul... |
5 Ionuț Caragea [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Sunt ingrijitor de volume, recenzor, colaborez cu edituri, am o experienta in domeniul literar si nu ma ascund dupa deget. Acest autor tanar este un versificator care face poezie la intamplare. Am prea mare experienta si simt poezia prea bine pentru a fi indus in eroare. Ionut Popa, posibil ca Adrian Munteanu este un om mult mai generos decat mine. A spune despre un autor ca este talentat, lasa loc la multiple interpretari. Intr-adevar, ai un mare talent la aranjat rime, asta daca nu le cauti cu dictionarul de rime, problema este ca nu exista un cadru general al poeziei, o stare sufleteasca care predomina, o idee care ramane dupa citire. Ceea ce faci tu este, repet, versificatie minora. Insa daca vrei sa fiu extrem de corect, trimite-mi volumul tau si il voi recenza. Mi se pare mai corect sa iti comentez creatii finale si nu texte pe care inca le mai potrivesti pe siteuri. |
6 Ionuț Popa [autorul] a spus pe 3 august 2008: |
| Da, George, de ce nu ti-ai pierde timpul comentand texte de 0.03 ron? In zilele noastre sunt foarte la moda aroganta si aciditatea. |
7 Ionuț Caragea [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Stimati domni, ati auzit de Alex Stefanescu? Stiti stilul dansului in care facea critica literara? Stiti care este problema de fapt? Profitati de faptul ca Citatepedia permite, cu mare bunavointa, ca orice fel de autor sa isi posteze comentariile sau textele. Va permiteti sa dati calificative, neavand absolut niciun fel de competenta literara. Ati dori sa spun ca sunteti deosebit de talentati si ca meritati lauri? As minti. La polul opus, l-am descoperit pe acest site pe Domnul Valeriu Butulescu. Este un autor de exceptie. L-am invitat imediat pe cenalclul meu literar. L-am descoperit pe Sorin Cerin, are citate foarte bune. Imi face o placere sa-i citesc. Punct |
8 elena denisa [din public] a spus pe 3 august 2008: |
George>  esti culmea... si tu ai putea fi la fel de arogant ca si el... cine te opreste?! nu vad de ce sa te superi pe cineva care te critica... ce ai mai face atunci cind tear critica mai multi in stilul acesta... nu ai de ce sa te superi... fi realist... nu putem avea cu toti aceleasi gusturi... |
9 un cititor [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Domnule Caragea Am auzit si noi cate ceva despre criticul Alex Stefanescu, redactor sef la Romania Literară dar nu intelegem aluzia. Cum adică făcea critică. A murit cumva? Eu nu dau nimanui calificative, pentru ca, asa cum spuneti, nu am competente literare. Eu sunt cititor, deci trebuie sa tac si sa citesc ce imi puneti dv in farfurie. S-ar putea să fiti un mare scriitor. Dar ca om aveti suflet mic |
10 Bulă [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Doamnelor și Domnilor Decât să citesc acest război Ionuț contra Ionuț, mai bine recitesc Ion, de Rebreanu. |
11 un cititor [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Nu stiu dacă dl. Adrian Munteanu e mai generos decat dl. Ionut Caragea. Dar im mod sigur e mai manierat. |
12 Lucian Velea [webmaster] a spus pe 3 august 2008: |
| Ionuț Caragea, de ce ești convins că ai dreptate? Desigur, pot considera că ai o anumită experiență, nu știu dacă se poate spune că ești "critic literar", depinde ce înțelegem prin asta... Oricum, din câte am văzut la viața mea, nici cei mai buni critici nu prea sunt de acord între ei. Critica mi se pare binevenită, dar tonul nu te ajută pentru a fi convingător. |
13 Ionuț Caragea [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Sunt zeci de mii de autori romani de poezie. Asta nu inseamna ca trebuie sa li se dea circumstante atenuante fiindca scriu prost, sa li se dea calificative de poeti pentru ca, oricum, scriu, sau sa fie incurajati pentru ca fac versificatie minora. Sigur, de gustibus non discutandum. Eu am spus clar, Ionut trebuie sa isi cizeleze lucrarile de unul singur, sa le treaca printr-un filtru personal si profesional si apoi sa le publice. Este jenant sa faci corectii pe un site, in acelasi timp avand posibilitatea sa fii votat printre marile personalitati ale lumii. Cat despre ton, va dau o trimitere la felul in care a atacat dur criticul Alex Stefanescu prefata unei carti. De aceea am folosit timpul trecut. http://www.zf.ro/articol_109113/poezie_sau_kitsch_.html Si mai spun, printre creatiile lui Ionut Popa sunt si cateva texte reusite, insa sunt foarte dezamagit ca autorul nu face o selectie riguroasa si posteaza tot ce ii vine la indemana. Sper ca aceste comentarii sa il faca sa reflecteze, in ciuda manierelor si tonului meu. La randul meu am primit suturi de la mari poeti cu "sufletul mic" si acuma realizez cat de bine mi-au prins sfaturile lor. |
14 Adrian [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Caragea, eu cred ca exista si alte modalitati prin care sa iesi in evidenta. A da cuiva cu tifla nu cred ca este una dintre cele potrivite. Salve! |
15 Ionuț Caragea [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Domnule Adrian, de ce credeti ca as avea nevoie sa ies in evidenta? Lumea literara este una deosebit de dura, cine crede ca exista loc pentru sentimentalisme sau favoritisme, se inseala. Chiar si autori clasici, au dat verdicte in ceea ce priveste colegii lor, uneori extrem de dure. Si ei nu aveau nevoie sa iasa in evidenta, erau deja cunoscuti. De exemplu caracterizarea facuta de Ioan Luca Caragiale lui Mihai Eminescu. "Replica lui Caragiale la descrierea unilaterală a lui Eminescu pe care mulți contemporani ne-au lăsat-o, de poet rupt de realitate, pierdut în visuri, indiferent la mizeriile vieții, a fost o suită de trei articole: În Nirvana, Ironie și Două note. Caragiale ne dezvăluie un caracter mult mai complex, plin de contradicții, supus unor impulsuri instinctive pe care nu și le putea controla." http://ro.wikipedia.org/wiki/Eminescu_v%C4%83zut_de_Caragiale Cu acest articol ii raspund inca o data celui numit Bulă. Nu vă amăgiți că există oameni fără mari contradicții. Însăși postularea unei afirmații covârșitore, este însumarea unor contradicții, o echilibrare pe scara echilibrului personal. Poate fi și o salvare personală dar și o salvare a umanității. Suntem o simbioză eristică între eu și celălalt eu. Adevărul incontestabil este o contradicție. Vă felicit pe toți pentru comentarii, sunt o sursă bogată de inspirație și o stimulare a gândirii. |
16 Adrian [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Nu știu, stimate domn Caragea, care sunt sau care nu sunt intențiile ascunse ale fiecărei persoane. Sunt de acord cu tine că în lumea literară nu există loc pentru favoritisme, însă, având în vedere că această lume este mai dezvoltată atât pe plan intelectual, cât și spiritual decât lumea oamenilor obișnuiți, consider că respectul ar trebui să fie la el acasă. Chiar tu ai specificat într-un comentariu anterior că "de gustibus non discutandum", și foarte bine ai făcut. Eu gust din plin scrierile acestui tânăr domn, având convingerea că ale sale cuvinte vin din suflet. Nu știu dacă spun bine ce spun, dar prin virulență omul, în general vorbind, nu ascultă mai mult la ceea ce ai tu de spus decât dacă ai îmbracă o atitudine fermă, obiectivă și respectuoasă. Salve! |
17 Ionuț Caragea [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Sa consideram Domnule Adrian ca dv iubiti creatiile autorului respectiv. Va plac, cuvintele curg, rima exista. Nu am nimic impotriva. Nu stiu cat ati citit la viata dumneavoastra, probabil ati citit. La polul opus, eu vin si il declar pe autor un versificator marunt. Foarte dur si cu explicatii. Se numeste critica negativa. Respectul exista intrucat lucrarea a fost citita si analizata. Si o analiza nu se face ca un tot unitar. Analiza se face pe fiecare text in parte, ca si in cazul recenziei unei carti, cand criticul citeste text cu text si puncteaza. Arta versificatiei o au si epigonii. Oameni care cu mult talent imita marii autori. Acei oameni au evident si suflet. Insa cineva trebuie sa faca diferenta, trebuie sa sesizeze. Am o lista intreaga de autori pe care ii respect pentru originalitate, pentru ideatica, imagistica, versificatie. Am si o lista de autori pe care ii declar nuli, falsificatori, impostori, versificatori marunti. Probabil ca nu ar trebui sa imi pierd timpul cu cei din urma, insa, pentru a diferentia valorile chiar si la modul subiectiv, sunt obligat sa citesc, sa compar, sa analizez. |
18 Bulă [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Domnule Caragea E v-am respectat. Mă așteptam să-mi spuneți dl. Bulă. E un nume ca oricare altul. Să știți că m-am plimbat pe Sf. Laurențiu cu mult înaintea Dv. |
19 Ionuț Caragea [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Domnule Bula, as prefera sa va spun pe numele dv real. In primul rand numele Bula este un nume hilar, ales intocmai pentru a ironiza cititorii. Eu sunt Bula, un nume ca si oricare altul. Eu sunt capabil sa respect. Voi nu sunteti. Domnule Bula, asta este deja o ironie. Haideti sa ne punem cu totii nume hilare: Domnul Crocodil, Domnul Musca, Domnul Strula, Domnul Goe, sa facem un ghiveci de nume hilare... Va rog sa va asumati identitatea. Remarca cu Sfantul laurentiu este iarasi o ironie. Specifica lui Bula care spunea: tatal meu e aviator. A fost mai sus ca tatal tau care este constructor. |
20 Adrian [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Pe sistemul că toți oamenii sunt poeți, prozatori, critici etc. încerc o analiză a textului pe fiecare vers în parte, din ce am înțeles eu și cât îmi permite intelectul. "Îmi este dor de tine ca nucului de-o nucă," - Autorul nu dorește să evoce dorul arborelui față de fructu-i pierdut, ci, prin intermediul comparației, încearcă oarecum să-și însușească o eventuală tristețe pe care nucul ar suferi-o în urma pierderii unei părți din întregul care-l definește, nuca. Asta, bineînțeles, dacă nucul ar fi fost o ființă umană. Cred ca analogia este foarte clară. "Și te-aș fura degrabă din cuibul tău de sol," - Aici, autorul îmi pare un pic naiv întrucât dorința sa arzătoare îl poate împinge pe acesta la lucruri care ar putea avea consecințe neplăcute, însă cu toții știm care este sacrificiul suprem și ce presupune acesta. Răpirea aceasta din "cuibul de sol" - probabilul spațiu în care se află înrădăcinate originile persoanei iubite - poate simboliza iubirea care atinge cote paroxistice, nesăbuirea specifică oricărui visător amorezat. "Când îți apleci avântul pe-o gleznă de nălucă," - Desigur, acest vers poate îmbrăca mai multe înțelesuri; mie, personal, nu-mi transmite altceva decât contemplarea ființei dragi la soarta crudă, pe care ne-o vom însuși cu toții mai devreme sau mai târziu - moartea. "Ținându-mi răsuflarea în veșnic rostogol." - Spaima la gândul pierderii ireversibile a iubirii. Nu sunt convins dacă acest rostogol are vreun simbol anume "Nu mai jelesc, ci sorții te-așez pe-un colț de soclu" Revenirea din coșmarul morții și punerea persoanei iubite deasupra tuturor. O așezare spirituală în care poetul gasește, în sfârșit alinarea și liniștea sufletească. "Precum se-nalță cerul, cu păsări, peste noi;" O comparație oarecum mascată, ce are rolul de a întări idea înalțimii spirituale. Păsările, cred eu, fac parte din cadrul celest, fără a avea un simbol anume. "Te voi privi, frumoaso, de jos, cu un binoclu" Binoclul, un obiect folosit la apropierea și distanțarea obiectelor sau persoanelor, are menirea de a face o legătură vizuală între autor și ființa iubită, care, de la o așa înălțime, mai că dispare din ochii eului liric. O metaforă inedită. "Ce-mi va clăti simțirea în vânturi și în ploi." Chiar și pe timp de urgie autorul găsește puterea de a-și sorbi iubirea din ochi, alinându-i orice suferință. "Pe brânci, la firul ierbii, las muzelor ofranda," Alegerea dintre harul scriitoricesc și împărtășirea momentelor alături de ființa dragă, cel dintâi aspect urmând a fi jertfit. "Să mi te-aducă-ndată; mi-e tare greu, acum," Motivul pentru care autorul ar dori să renunțe la har. "Căci, parcă ieri, din pulpe, însuflețeai veranda" Adresare directă către persoana iubită și rememorarea unor fapte ce s-au petrecut în trecutul apropiat. "Și-mi delectai mirosul cu-al buzelor parfum." Parfumul specific al iubitei, ce încânta simțurile autorului, apare în final ca o resemnare și totodată ca o speranță la regăsire. "Cu vremea ce apune îți voi semna în zare" Penultimul vers înfățișează cititorului o imortalizare a clipe oprirea timpului pentru ca iubirea să devină veșnică. "Un "te iubesc" din carnea-mi la fel de trecătoare..." Și, în final, ultimul vers șochează prin jertfirea propriei ființe de dragul mesajului, astfel încât acesta să ajungă negreșit la destinație. Cam asta am dedus eu din ce am citit. Desigur, fără pretenția de a fi critic. p.s. sper ca autorul să nu se supere de acest demers al meu, însă am dorit să arăt că dacă se vrea, se poate. Sănătate. |
21 Ionuț Caragea [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Domnule Adrian, daca este sa ma iau dupa analiza dumitale, poezia autorului este una geniala iar eu sunt un invatacel caruia i se spune ca la gradinita ce inseamna fiecare vers. Daca este sa o luam pe randuri observam ca fiecare vers incearca sa justifice o imagine. Ca fiecare imagine incearca sa justifice o incarcatura emotionala. Insa tehnica folosita de autor este juxtapunerea, alaturarea de cuvinte, pe limbajul dumneavoastra. O facatura. Ideatica poeziei este supusa rimei. De exemplu, autorul face o rima cu soclu si apoi cauta in dictionar ce rimeaza cu soclu si descopera ca are putine alternative, alege binoclu si apoi cauta sa adapteze versul la noul cuvant. Dupa cum s-a vazut si in comentariile de pe site, poetul nu are un talent instinctiv, o intuitie si har extraordinare, el cauta cuvinte, cauta variante, cauta solutii care sa repare greselile de metrica sau sens. De aceea spun ca aceasta facatura potrivita cu sublerul nu este poezie, este doar o insiruire de sensuri ce dau bine la vedere. Poezia adevarata se remarca prin cadrul general. Poetul traieste o stare covanrsitoare, cuvintele prin care isi exprima sentimentele vin natural, spontan, cursiv. Se simte maiestria autorului, se simte naturaletea. Poezia cu rima daca nu se traieste, nu are valoare. Ca si orice alta poezie. Poetul de fata este un impostor. Pentru ca nu isi poate justifica prin actiuni nici un vers din aceasta poezie. El doar isi inchipuie, insa nu mintea dicteaza sufletului, ci sufletul ii dicteaza mintii. Aceasta analiza a dumenavoastra a demonstrat ca nu va pricepeti la poezie. Spuneti-mi, cine se pricepe la poezie mai bine ca un poet? P.S comentariul dumneavoastra este o ridicare in slavi. Nu pot proba insa cred ca sunteti in directa legatura cu autorul, tocmai pentru ca justificati fiecare vers, nefiind impartial. Nu vorbim de deducere, vorbim de feeling. |
22 Adrian [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Nu, domnule Caragea, n-am nici o legătură cu autorul, doar am vrut să arăt ce am înțeles EU. În fine... Nu voi mai reveni pe acest site, unde a-ți expune punctul de vedere stârnește repulsia geniilor. Multă sănătate. |
23 Ionuț Popa [autorul] a spus pe 3 august 2008: |
| Adrian, multumesc pentru atentia acordata. Ionut, linisteste-te, nu m-a facut nimeni poet national, inca.  Am o curiozitate, totusi... Ce texte scrise de mine ti se par reusite? |
24 Ionuț Caragea [din public] a spus pe 3 august 2008: |
| Domnule Ionut Popa, intrucat doresc sa inchei aceste discutii, daca doriti sa aflati opinia mea despre mai multe creatii ale dumenavoastra, imi trimiteti volumul dv, ii fac o analiza si o voi posta in cateva publicatii nationale sau internationale. |
25 Ionuț Popa [autorul] a spus pe 3 august 2008: |
| Domnule Ionut Caragea, ma voi gandi la asta. Pana atunci... sa auzim numai de bine! |
26 Manta Genovica [din public] a spus pe 16 august 2009: |
| "Critici voi, cu flori desarte, Care roade n-ati adus � E usor a scrie versuri Când nimic nu ai de spus." Se poate face "critica literara"si pe tonuri civilizate domnule CARAGEA!!!! Ar fi o dovada de buna crestere. |
27 I. Popa [din public] a spus pe 23 august 2009: |
| Manta Genovica, deși este cam tardivă intervenția ta (după un an de la "conflict"), îți mulțumesc pentru susținere. Țin să precizez ca de-atunci și până acum, de slab ce este și lipsit de valoare, acest text mi-a fost publicat, alături de alte 4 sonete, în revista "Convorbiri Literare". |
28 Atena [din public] a spus pe 23 august 2009: |
| Ionuț Popa, Doi prieteni ai mei (George și Bulă) au fost avocații tăi în conflictul acela spontan cu Prințul Caragea. Atunci erai, totuși, ceva mai modest. Felicitări pentru publicarea sonetului în Convorbiri literare. Dar despre valoarea lui lasă-i pe alții să vorbească. |
29 Ionuț Popa [autorul] a spus pe 23 august 2009: |
| Capitală a Greciei și zeiță a înțelepciunii, pentru mine acest text nu este nici bun, nici prost, ci, pur și simplu, al meu. Aș zice mai multe, dar ce rost are? Multă sănătate! |