Eşti

Te-ai îmbrăcat în flori de mac,
În roşul pur al decadenţei,
Miroşi a flori de liliac,
Dar..., ai candoarea inocenţei.

Te unduieşti precum o floare,
Duioasă ca o melodie,
Când blândă, când răscolitoare,
O temă într-o rapsodie.

Îţi joacă pletele pe spate
Când mai rebele, când cuminţi,
Ispita brunelor păcate,
Dar..., parc-ai coborât din sfinţi.

Eşti înger şi diavoliţă
Ba pură, ba ispititoare,
Când patimă şi când mironosiţă,
Atât eşti de înşelătoare.

Eu stau şi te privesc pierdut
Şi nu ştiu ce să îndrăznesc,
Stârneşti în mine un tumult,
Ceva, aşa, nepământesc.

Te-aş pune-n ramă, ca icoană,
Să te ador, să te cinstec,
Însă apoi îmi vine-o toană:
Să te înşfac, să te iubesc!

30.05.2020

poezie de Florentina Mitrică (30 mai 2020)
Adăugat de Florentina Mitrică
Votează! | Copiază!