Imn

gând lin ancorat la margine de iară lume
ş-o rimă fără trepte ţie, femeie îţi dezleg.
lebede cu flori pe spinare îţi trimit anume,
miresme ferme, din vălmăşag ţie încheg.

surâsuri publice şi frumuseţi planetare
ţi-am colectat din vechi cântec de liră.
femeie, fă-te azi lumii de cristal arătare
cu rochie de amurg violet şi mi te miră.

e ziua când într-o doară poţi să-mi treci,
din ochi să-ţi smulg mirări-n dureri verzi;
parfumul roz să ţi-l sparg în raze crengi,
duruta emoţie-n mansardă vino s-o vezi.

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!