Cântec pe dalta meșteșugită
am fost cândva un cântec pe o daltă
sculptam în orizont nimburi de cuvinte
credeam admirativ în lumea cealaltă
dincolo de vremuri și de morminte.
trenul cu surprize a intrat în haltă
un strop de fericire se produce-n minte
am fost cândva un cântec pe o daltă
sculptam pe nori nimburi de cuvinte.
sunt gara de doruri cu boltă înaltă
cu vitralii de lumină și icoane sfinte
nu vreau Demiurgul să mă lase baltă
în arșița zilei sufocantă, fierbinte.
am fost cândva un cântec pe o daltă
meșteșugeam în orizont familii de cuvinte.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre trenuri
- poezii despre timp
- poezii despre surprize
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre nori
- poezii despre muzică
- poezii despre lumină
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.