O poartă deschisă
Observ că e mai rea lumea
Și aș vrea să plec peste hotare,
Să nu mai văd amărăciunea,
Chinul, durerea și atâtea jale.
Acum la sfârșit de vară,
Încerc să mă concentrez,
Cum era odinioară,
Dar nu vreau să mă frustrez.
Vreau să colind în lung și-n lat
Să văd cum lumea se ridică
Să fie bine-n fiecare stat
Și eu să fiu puternică.
Visez, dar lumea mi-e închisă,
Nu pot pătrunde unde-aș vrea
Și poate aici e-o poartă deschisă
Ce va face transformarea.
poezie de Eugenia Calancea (15 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre sfârșit, poezii despre graniță, poezii despre durere, poezii despre colinde sau poezii despre Crăciun
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.