Cântec de toamnă
Voi, plopilor galbeni, aprinse făclii
Ce ardeți în zarea deșartei câmpii,
Înalte și fumegătoare feștile
De veghe la moartea frumoaselor zile!
Dar moartea cu aripi de ceață v-atinge
Când vântul vă bate și ploaia vă stinge,
Iar frunza târzie, din rară mai rară,
Stropește pământul cu picuri de ceară;
Stropește pământul încet, până când
Tulpinele goale-or rămâne-ncurând,
Pe zarea deșartă a moartelor zile
Stând negre ca niște scrumite feștile.
poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de MG
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre zile
- poezii despre vânt
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre ploaie
- poezii despre negru
- poezii despre muzică
- poezii despre moarte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.