Eu
femeie
mirodenie a pământului
purtătoare de îngeri
energie luminoasă
și
ispită bărbatului
eu
prima ființă ce a vorbit cu șarpele
construind
cuib și otravă dulce fericirii
în noaptea asta
mi-am unit trupul
cu umbra lunii
în marea ce se învolbura
la vederea verdelui ochilor mei
eu
Evă
poezie simultană
și
existență nesfârșită
sunt totuși
o simplă muritoare
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre șerpi
- poezii despre vorbire
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre poezie
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.