Ieșit din comun
miza cea mare, potul jocului este unicitatea
e plină lumea de anonimi, de sclavi, de farsori
uită că ești și tu lume. adună-te să fii cel mai bun
celui care știe că-i bun nu-i trebuiesc diplome și recunoașteri false
el știe că este și atât. dar ceilalți din jur nu înțeleg
și pentru a reseta jocul inventează trepte
hei lume, lasă morga asta serioasă, coboară în stradă
șotronul așteaptă să-l sari. aruncă piatra aia odată
acum se face seară.
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Costel Macovei. [Vezi poezii despre jocuri, poezii despre șotron, poezii despre superlative, poezii despre seară, poezii despre sclavie, poezii despre promisiuni sau poezii despre inventatori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.